Budapesta – Târgul de Crăciun și Biserica Sf. Ștefan

Budapest

Am scris deja despre primele impresii din Budapesta, dar acum hai să simțim mai aproape pulsul orașului (începând cu Târgul De Crăciun). Fiind prima zi în Budapesta, nu ne-am îndepărtat prea mult de casă, mai ales că nu am avut o zi întreagă la dispoziție, ci doar jumătate. Așa că am ales să cunoaștem ce e pe lângă apartamentul nostru, urmând ca în celelalte zile ale city-break-ului să ne facem de cap prin oraș.

După ce ne-am cazat, pentru a reuși să plasez mai bine în spațiu punctele cele mai importante ale orașului, am mers într-o croazieră pe Dunăre. Cu ajutorul acesteia eu și mama am reușit să descoperim Budapesta  fără să ne bazăm pe hartă, ci doar orientându-ne în funcție de apă și de ceea ce observasem în timpul croazierei. Mai multe despre croazieră într-un articol separat.

Târgul de Crăciun din Budapesta

Pentru că am ajuns acolo la sfârșitul lunii noiembrie, desigur că Târgul de Crăciun era în plină desfășurare! Cu muzică, vin fiert, decorațiuni de Crăciun dintre cele mai creative, dar și tradiționale, preparate ungurești delicioase, blănuri, decorațiuni și orice v-ați putea imagina găseați acolo. Târgul ăsta este în mai multe locuri din oraș, în diverse piețe și piațete, fiecare cu expozanții săi. Vă las în compania fotografiilor pentru că ele spun povestea mai bine decât mine! 😉

 

Am stat chiar lângă Fashion Street

Nu că ar fi o chestie atât de tare, dar, fără să știu exact care e centrul orașului și fără să știu că apartamentul în care voi sta e la 2 minute de mers pe jos de Ritz-Carlton și că e în buricul târgului, am  ales apartamentul ăsta fain. Este localizat la 1 minut de metrou și 2 minute de diverse alte mijloace de transport, inclusiv autobuzul care ne-a adus și ne-a dus la aeroport. În fiecare zi ne-am tot minunat eu și mama cât de bine l-am ales. Mai ale că Târgul de Crăciun era la doar câteva minute de noi. 🙂

Ca idee, am găsit apartamentul pe Airbnb (poți vedea apartamentul dacă ai cont Airbnb) și arăta bine în poze, dar nicăieri nu scria cât de bine poziționat era. Plus că era cu interfon blocul și, în plus, în curtea interioară noaptea se putea intra doar cu ajutorul cheii. Așa că ne-am și simțit în siguranță. Fiecare cameră era foarte spațioasă, avea un pat dublu, câte o canapea și baie proprie. Prin urmare, ne-am simțit în largul nostru, relaxate și răsfățate.

 

Ce a însemnat că am stat atât de în centru? Că după cei minimum 20 km de mers pe jos în fiecare zi, seara, după jumătate de oră de odihnă binemeritată, am ieșit în oraș amândouă, aranjate, ca două prietene care ies la plimbare în centru, să ne clătim ochii prin magazine, să ne cumpărăm chestii care ne-ai picat cu tronc, să mirosim săpunuri naturale, să ne bucurăm de luminile de Crăciun, de fețele relaxate și zâmbitoare ale oamenilor de pe străzi.

Să nu uit să vă spun că în perindările de seară am descoperit Flódni, un desert ungaro-evreesc, cu până la 5 straturi de aluat și 4 de umplutură de mere, alune și mac. Mamei nu îi plac dulciurile, dar prăjitura asta a cumpărat-o în 2 seri consecutive, deci trebuie să mă credeți că este foarte bună.

”Ochiul” Budapestei

Habar nu aveam că și Budapesta are un ochi. Am văzut că majoritatea articolelor numesc Citadela ca fiind ”ochiul Budapestei”, ceea ce mi se pare puțin ciudat. Ei bine, pentru mine ochiul Budapestei este această roată mare vieneză, luminată. Chiar erau oamenii care stăteau la coadă lângă roată, iar unii socializau lângă fântâna arteziană de lângă, așteptând pe cei care se dădeau în roată. Nu, eu nu am experimentat, pentru că mama nu este mare fan înălțimi. Și singură nu ar fi fost la fel de amuzant cum ar fi fost cu tot cu fricile mamei lângă mine. Dar am înțeles că oferă o foarte frumoasă panoramă asupra Budapestei.

Pentru mine ochiul ăsta a fost un reper foarte important. De oriunde eram, căutam ochiul și știam că la câteva zeci de metri stăm noi. Prin urmare, mi-a fost chiar foarte ușor să mă pierd pe străduțe, pentru că mereu știam încotro este casa. Mai ales că am avut și Dunărea ca reper. Pun mai jos și prețurile afișate la roată, în caz că vreți să ajungeți pe acolo.

Bazilica Sf. Ștefan

Ultimul punct de pe lista cu obiective de vizitat în prima zi a fost Bazilica Sf. Ștefan. În fața Bazilicii era Târgul de Crăciun nr. 2 din apropiere de cazare, cu vin fiert, dulciuri, un patinoar, un brad, instalații de lumini, oameni veseli și copii jucăuși. Pe scările bazilicii se construia un staul pentru evenimentele legate de Crăciun. Nu am apucat să îl prind terminat. În interior erau foarte puține persoane, ceea ce m-a bucurat nespus, pentru că mereu sunt enervată de turiștii care mișună peste tot doar să facă fotografii, fără să îi intereseze deloc că este o biserică sau arta decorativă sau orice altceva legat de biserica respectivă. Ei vor doar să dea check-in.

Mi-a plăcut mult liniștea din interior față de hărmălaia de afară. În fiecare biserică în care intru mă așez pe băncuțe și ascult liniștea. Îmi place foarte mult că oamenii vorbesc în șoaptă și sunt respectuoși. În schimb, afară, Târgul de Crăciun era ca o petrecere colectivă: muzică, mâncare, distracție, chicoteli și discuții. La ora 19 a început un spectacol de lumini proiectate pe Bazilică. A fost destul de interesant. Am pus pe Instagram 2 filmulețe cu proiecțiile acestea. Le poți găsi aici și aici.

 

Cam asta a fost prima zi. Am rătăcit pe străzi, am făcut fotografii clădirilor frumos luminate, am admirat produse frumoase în târg, am vizitat ce am putut vizita, am văzut Budapesta de pe Dunăre și am încercat mâncăruri ungurești. Urmează un articol despre a doua zi petrecută în Budapesta, când am mers 23 de km pe jos, cu mama alături de mine.

Photo credit: galerie personală

S-ar putea să-ți placă și...

1 Comentariu

  • Reply Budapesta - Parlamentul, pantofii și eroii - Rahela Petrescu 17 ianuarie 2018 at 8:37 am

    […] o primă zi în Budapesta rezervată familiarizării cu orașul, a doua zi am intrat direct în pâine. Era o zi gri, […]

  • Scrie un comentariu