Vreau una pasivă doar a mea!

Da, știu cum sună. Ideea era să vă fac să intrați pe articol. Pentru că e vorba despre casa mea de vis, despre bunicii mei și casa bunicilor. Adică despre emoții, sentimente și amintiri. Pasivă e casa.

N-ați mai auzit de casă pasivă?

Prima dată când am auzit o asemenea alăturare (adică weekendul trecut, la un târg imobiliar) mi s-a părut puțin cam ciudată. Chiar ilară la un anumit nivel. Dar apoi am început să aprofundez puțin subiectul și mi-am dat seama că este exact genul de casă pe care mi l-aș dori eu.

Casa pasivă este o casă eficientă din punct de vedere energetic, adică oferă un confort termic ridicat, cu un consum minim de energie. De fapt, începând cu 2020 se pare că s-ar dori construirea doar de clădiri cu consum zero de energie sau chiar cu energie pozitivă (case care produc energie!)

Visul meu a fost întotdeauna să am o casă veche pe care să o recondiționez, dar să îi păstrez farmecul și spiritul. O casă cu suflet, în care creativitatea mea să atingă cote maxime, iar copilul meu să se simtă liber să fie el însuși, într-un loc care îi oferă confort, siguranță, dar care îl și învață să respecte și să aibă grijă de natura care îl înconjoară.

O astfel de casă a existat

Aceasta este casa în care a copilărit Brâncuși.

Casa de care vorbesc era casa bunicilor mei. Un loc plin de farmec pentru copilul din mine, care a petrecut acolo vrei întregi și care  ar fi menținut vie imaginea bunicilor (în special a bunicii mele) și a dragului față de mine și de frații mei pe care aceștia îl aveau.

Problema este că, datorită unor situații neprevăzute de mine vreodată, casa a ajuns în posesia unor persoane care, se pare, nu au înțeles valoarea respectivei case, deși erau cât se poate de apropiați de familie. Pentru ei casa nu a însemnat absolut nimic, așa că au dărâmat cam tot și au refăcut totul de la zero aproape.

Prin urmare, s-a pierdut cerdacul pe care mă jucam, beciul de care îmi era teamă, grajdul în podul căruia era grebla făcută special pe măsura mea de bunicul, ca eu să pot aduna fânul odată cu cei mari, iar amintirile mai supraviețuiesc doar în inima mea. Dar mă bucur că a dispărut groapa cu gunoi de vacă. 😛

Casa nu era într-o stare foarte bună

O persoană pragmatică ar fi făcut exact ce au făcut și noii proprietari ai casei bunicilor. Ar fi dărâmat tot și ar fi păstrat DOAR ce se putea refolosi, recondiționa. Dar nu eu. Eu nu pot gândi așa când vine vorba de un loc încărcat emoțional. Chiar dacă respectiva căsuță era orice, numai o casă eficientă din punct de vedere energetic nu. 🙂

Pe vremea când trăiau bunicii mei, iar familia se aduna de sărbători acolo și mâncam cartofi copți cu zeamă de varză murată, încălzirea se făcea cu sobe mici pe lemne. Pe la ferestre se cam auzea vântul șuierând – deci nu se pune problema că ar fi fost etanșeizate, iar izolarea termică…mai mult nu era, cu alte cuvinte…era un dezastru energetic.

bloc-nereabilitat-termografie

Așa arată un bloc nereabilitat energetic…

Pentru a putea transforma această casă într-una eficientă din punct de vedere energetic, mi-aș fi făcut curaj să chem un auditor energetic care, cu ajutorul termografiei, mi-ar fi oferit o imagine de ansamblu a  zonelor cu pierderi de căldură sau cu infiltrații semnificative de aer. Cred că aș fi luat-o razna la vederea rezultatului. Dar, fără această scanare, nu aș fi putut să aflu care sunt toate zonele problematice care cresc consumul energetic.

Cu siguranță aș fi apelat la niște specialiști în domeniu, care să fie neapărat auditori energetici gradul I, pentru că asta le-ar permite (spre deosebire de auditorii energetici atestati gradul II) să elaboreze certificate energetice pentru orice fel de construcție pentru care legea prevede acest lucru  (am găsit informația asta pe www.avizez.ro). Iar această casă dragă mie, a bunicilor, ar fi fost încadrată de auditori cu succes la clasa G la consumul de energie. Și asta cu indulgență! 🙂

Cu ce aș fi început?

Reabilitarea energetică presupune mulți pași, unii mai dificili, alții mai ușori. Aș fi început cu cel mai greu dintre pași: o listă cu ceea ce doresc să rămână neschimbat.

Sobele le-aș fi păstrat, dar ca obiecte decorative. Scoarțele de pe pereți făcute de bunica… CU SIGURANȚĂ ar fi rămas. Apoi lăzile de depozitare le-aș fi recondiționat, prispa ar fi fost OBLIGATORIE, cu bara pe care alunecam cu fundul de fiecare dată când coboram. Beciul este un ”MUST”. Bucătărioara bunicilor, unde am dormit atâta vreme ar fi fost transformată în biroul meu, iar soba ar fi fost recondiționată și ar fi rămas pe loc, în stare funcțională. Războiul bunicii…ar fi piesa centrală a întregii case!

Apoi aș fi refăcut trecut la construcție: aș fi refăcut acoperișul, pe el aș fi montat panouri solare și fotovoltaice, dar m-aș fi legat și la rețeaua electrică locală și la gaze pentru situațiile în care vremea este potrivnică acumulării de energie solară. Aș fi trecut la izolarea masivă a anvelopei – poate chiar 50 cm de izolație termică; aș fi schimbat geamurile bleu-cenușiu ale bunicilor cu ferestre din lemn stratificat, dar aș fi păstrat forma celor inițiale. Ador ferestrele cu personalitate, care mă fac să cred că dincolo de ele este un tărâm magic.

         

Următorul pas ar fi un sistem BMS

Ce este sistemul BMS? Este un sistem de automatizare, care mă scutește de intervenții continue. El face un schimb rapid (și, desigur, eficient) de informații între componentele și dispozitivele implicate. Practic, BMS este creierul casei. Asigură parametrii de control în ceea ce privește ventilația și climatizarea, sanitarele, irigarea plantelor din sera de care o să vorbesc mai încolo puțin, iluminatul și electrocasnicele.

BMS face toate astea ținând cont de anumiți parametri bine stabiliți. Iar automatizare înseamnă o eficientizare a consumului energetic, adică o scădere a acestuia.

Aș fi organizat o seră pe un întreg perete

Veți zice că ar fi bătaie mare de cap. Ei bine, nu. Cum ziceam deja, aceasta este controlat de BMS, deci…n-aș avea probleme. Sera, orientată spre sud, ar funcționa ca un buffer termic: nu ar fi încălzită iarna (suprafața mare vitrată înseamnă o suprafață mare care ușurează aportul solar), vara ar fi ventilată bine de tot, iar în celelalte 2 anotimpuri ar încălzi aerul proaspăt introdus în casă. Sera ar fi alcătuită în marea majoritate din plante aeriene, care ar avea nevoie de o îngrijire minimă. Yey for me! 😛

Să nu uit să vă spun de lichenii pe care i-aș fi plasat în jurul oglinzii din baie, pentru a absorbi umiditatea din încăpere. Pe lângă faptul că arată minunat, nici nu ar mai avea nevoie de udare constantă. 🙂

Plosca cu apă caldă a mamei – în varianta modernă

Pe podeaua din centrul casei și în seră aș fi folosit agregate de baritină, care ar absorbi o mare cantitate de energie. Prin urmare, ziua ar reține căldură pe care ar elibera-o noaptea. Sau, pe timpul iernii, ar îngloba căldură și ar menține-o cât mai mult. Prin urmare, nevoia de căldură ar scădea, la fel și consumul energetic.

În plus, aș fi pus tuburi cu apă în pereți pentru a asigura încălzirea sau răcirea, mai exact prin niște panouri radiante cu apă montate pe tavanul sau pereții interiori. M-aș fi folosit de un recuperator de căldură pentru a crea depresiuni ce ar fi determinat ventilarea bucătăriei și băii, aerul proaspăt fiind introdus prin living și prin dormitor.

Apa caldă menajeră ar fi fost obținută cu ajutorul panourilor solare, dar și prin instalația de încălzire.

Mobila ar fi fost modulară și flexibilă

    

Când aș fi ajuns la partea de mobilier, aș fi chemat un designer de interior, pentru a mă ajuta cu un proiect care să integreze piesele vechi păstrate de la bunici într-un cadru relativ modern, dar confortabil. Mobila modernă ar fi fost modulară, transformându-se în funcție de nevoile mele. De exemplu, canapeaua ar putea fi fixată în diferite poziții pentru a oferi maximum de confort. Sau masa de 2 persoane din bucătărie s-ar transforma extrem de ușor într-o masă pentru 6-8 persoane.

În plus, blatul din bucătărie ar fi avut proprietăți de thermal healing. Ce înseamnă asta? Că dacă îți zgârii blatul din diverse motive, cu ajutorul căldurii revine la starea inițială, fără a rămâne vreo urmă a agresiunii asupra materialului. Cam faină ideea asta pentru familiile cu copii, nu-i așa? 😉

Abia acum aș solicita un certificat energetic!

 certificat-energetic1După ce aș fi făcut toate transformările acestea, aș fi solicitat un audit energetic. În urma tuturor îmbunătățirilor acestora, sunt convinsă că aș fi primit un certificat clasa A cu coroniță! Și l-aș mai fi obținut și cu un preț foarte bun! Cum așa? Păi, ca să scriu articolul ăsta am căutat pe Google auditori energetici ieftini în București și am dat de cei de la Enermed Impex SRL București.
Se pare că aceștia sunt atestați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ceea ce e bine, nu? Inspirî încredere. Iar echipa lor eliberează certificate energetice pentru orice tip de clădire rezidențială sau nu: apartamente, case pasive energetic, spații comerciale sau de birouri, hoteluri, farmacii, spitale, instituții de învățământ și ce o mai fi. Prin urmare, am găsit pe site-ul lor destule informații care să mă ajute.

Până acum nu am avut ocazia să mă ocup de-adevăratelea de reabilitarea energetică a vreunei case. Ce părere are juriul Superblog? Ar avea curaj să îmi încredințeze un proiect de reabilitate a unei locuințe, având în vedere câte știam deja și câte știu despre acest aspect acum, după o analizare amănunțită a subiectului? 🙂

Surse media:

Colecția personală

www.hiconsumption.com

www.avizez.ro

S-ar putea să-ți placă și...

1 Comentariu

  • Reply Nu am putut rezista tentației... - Rahela Petrescu 27 februarie 2017 at 11:47 pm

    […] am mai câștigat premiul 2 (premiul a fost în bani, de la Enermed Impex SRL – http://www.avizez.ro) cu un articol pe o temă dragă mie: casele pasive. Probabil s-a simțit dorința din spatele cuvintelor. […]

  • Scrie un comentariu

    %d blogeri au apreciat: