Despre tunuri

tun imobiliar

Fiindca nu imi place sa raman datoare, iata ca revin dupa chinuri creatoare ingrozitoare (ha-ha) cu postarea restanta.

Va spuneam ca romanilor le plac tunurile. Si nu, nu este vorba de armele de artilerie cu care se luptau pe mare corabiile intre ele, ci vorbesc de tunuri adevarate…imobiliare…

Asa…sa va explic.

Avem niste „personaje” care, mergand ele asa pe strazile minunate din Bucuresti, remarca o cladire care le-ar servi tare bine scopului bine definit de a face bani.

Avem cladirea, care este una veche, dar in niciun caz una care se incadreaza in clasa I de risc seismic.

Apoi mai apar niste „baieti” care ies ca ielele in miezul noptii si distrug elementele de rezistenta ale cladirii si iaca avem o cladire periculoasa.

Ma urmariti da?

Acum…se pune un afis „Pericol de prabusire” si apoi se obtine autorizatia de demolare pe motiv ca deh…cladirea constituie un pericol iminent. Si doar asa este, nu? Nu mai detine toate elementele de rezistenta!!!

Priviti cum se inalta cladirea noua, stralucitoare, pe locul aceleia vechi.

Cum? Este un abuz? Serios? Nu este nimic ilegal aici. Totul se face ca la carte! (vezi strazile Matache si Buzesti)

 

Asistam zilnic la degradarea cladirilor vechi, pitoresti, sarmante si nimeni nu face nimic. Sau…ba da….unii se fac ca actioneaza, dar taraganeaza totul pana cladirile nu mai au nicio sansa.

Pentru mai multe detalii, vezi aici.

 

Photo credits:

http://bucurestifm.ro/wp-content/uploads/sites/2/2014/09/Cladire-risc-seismic.jpg

S-ar putea să-ți placă și...

6 Comentarii

  • Reply Rahela Petrescu 14 noiembrie 2011 at 5:23 pm

    Sunt intru totul de acord cu tine Liliana. Suntem lasi. Si permitem sa ni se ocupe timpul cu crime, cu accidente, violuri, masini/rufe pe care cine stie ce „vedeta” sportiva a cumparat-o si asa mai departe.
    Nu ni se permite sa ne gandim la altceva decat la ce tara de criminali/violatori/nebuni e Romania, ce haine sa ne mai luam ca sa fin in ton cu moda, ce machiaje si ce aplicatii sa mai descarcam.
    Asta in loc sa reactionam si sa ne unim fortele pentru a face ceva. Suntem comozi. Suntem nepasatori. Lasi. Dezinteresati. Ai zis bine. Suntem OI proaste pe care ne mana de ici colo, in functie de interesul de moment al vreunuia sau altuia….

  • Reply Rahela Petrescu 23 august 2011 at 3:28 am

    apreciez optimismul.probabil ai fost favorizat si ai in jur persoane care dovedesc contrariul teoriei mele cum ca nu mai avem nicio sansa la normalitate…. 🙂
    dar iti acord prezumtia de a detine informatii la care eu nu am acces 🙂

    • Reply Liliana Negoi 12 noiembrie 2011 at 9:55 am

      nu e vorba doar de strazile amintite de tine, ci de intreaga tara – pur si simplu au dreptate cei de la Parazitii – e mai simplu sa cumperi totul cand tara e o ruina.
      ma uitam la televizor intr-o vreme si in fiecare zi mi se amara sufletul cand vedeam ce magarii pe fata se petrec in jurul nostru. asa ca am incetat sa ma mai uit, spunandu-mi ca nu are niciun sens sa imi torturez mintea si inima cu asemenea lucruri. apoi am simtit remuscari – pentru ca mi-am dat seama ca exact asta face majoritatea celor care traiesc aici – ajung la faza in care pur si simplu ignora totul si privesc cu ochi goi prin sufletul lucrurilor. iar o anumita categorie de oameni profita de asta si isi implinesc mai departe planurile.
      sincer? am ajuns la concluzia ca suntem o natie de lasi – pentru ca le permitem prea multora sa ne trateze ca pe niste oi proaste, manandu-ne doar acolo unde vor ei. nu spun ca ar trebui sa devenim lupi – dar parca nitel mai multa constiinta de sine ca neam nu ne-ar strica…

  • Reply cristiandelcea 23 august 2011 at 12:26 am

    everything’s gonna be just fine

  • Reply Rahela Petrescu 20 august 2011 at 11:17 pm

    pana nu vad nu cred minunea. imi pare rau pentru scpeticism. de fapt, nu, nu imi pare rau! mi se pare normal sa reactionez asa intr-o tara in care majoritatea si-ar vinde mama, copilul sau mai stiu eu ce neam ca sa faca bani din asta. si daca se poate, ti-ar vinde si mama ta cu tot neamul tau daca asta i-ar aduce profit maxim…si cred ca stii despre ce vorbesc.
    Si sper ca mai stii si vorba aceea cum ca nu se face primavara cu o floare. Asteptun buchet si atunci voi uita de lipsa credintei.

  • Reply cristiandelcea 20 august 2011 at 2:20 am

    multi ani am trecut zilnic pe la buzesti si matache, in drum spre serviciu. intr-o noapte am vazut cum o masina incerca sa se urce pe trotuar ca sa treaca peste un cetatean prabusit la pamant. cele mai diforme curve in buzesti stateau, la matache drogati in treninguri cerseau langa saormerie. si mai era hotelul marna, hotel de o stea cu geamuri sparte si tencuiala cazută. la receptie erau trei ceasuri cu orele de la bucuresti berlin si londra. nici nu vreau sa ma gandesc ce-o fi fost prin camere. ziua era lume amarata inghesuita in maxi-taxiuri cu destinatia videle, o sosea, e mult spus sosea, o aia ingusta si plina de gropi. acum nu mai trec pe acolo, au inchis si au intrat cu plugul sa nu mai ramana nimic. vor face o sosea mare si vor planta acolo pomi si leagane, pentru copii mai ales.

  • Scrie un comentariu

    %d blogeri au apreciat: